Prima leapşă

  • miercuri, 31 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Salutare şi La mulţi ani!
Azi am primit prima leapşă pe blog, de la Zamolxis. Mersi fain!
Leapşa se cheamă ceva de genul: "Cele 99 de lucruri pe care nu le-aţi ştiut despre mine". Ei bine, cum despre mine nu ştie nimeni mare lucru prin blogosferă (am picat şi eu întâmplător pe aici, ca din lună, acu două săptămâni).
Îmi place lumea care scrie cu umor pe bloguri, chiar dacă nu se adresează nimănui în mod special. Îmi plac şi cei care se pricep la ceva şi scriu pentru a-i ajuta pe alţii aflaţi mai la inceput. De aceea răspund la leapşă şi o să o dau mai departe.
Aşadar, iată (Oare pot să scriu 99 de propoziţii în 9 minute?):
  1. Mă numesc Veronica.
  2. Şi sunt nebună.
  3. Îmi place să beau bere.
  4. Dar nu refuz nici un vin fiert.
  5. Îmi place să scriu.
  6. Mă distrează ce scriu alţii.
  7. Citesc mult pe net.
  8. Joc cu plăcere biliard.
  9. Dar şi cruce (cărţi).
  10. Sunt curioasă.
  11. Îmi place să învăţ lucruri noi.
  12. Nu mă dau bătută niciodată.
  13. Când gasesc un lucru nou, interesant îl studiez până la epuizare.
  14. Iubesc cu pasiune.
  15. Nu urăsc (nu am pe cine!).
  16. Mă enervează ipocrizia.
  17. Mă supără lipsa de respect.
  18. Respect pe cine merită (vârsta nu e un criteriu).
  19. Îmi plac calculatoarele.
  20. Nu pot trăi fără Internet.
  21. Îmi plac filmele.
  22. Şi muzica de orice fel.
  23. Îmi place să visez.
  24. Nu îmi fac niciodată planuri de viitor.
  25. Sunt omul momentului.
  26. Îmi place aventura.
  27. Şi riscul.
  28. Îmi place să mă culc vara în iarbă.
  29. Îmi place să mă caţăr în copaci.
  30. Îmi place să joc fotbal (dar şi să privesc la alţii).
  31. Echipa mea de suflet e Bayern Munchen (alţii nu contează).
  32. Sunt loială prietenilor.
  33. Nu îmi place bârfa.
  34. Nu îmi place să fac Shopping.
  35. Îmi place să mă îmbrac lejer.
  36. Sunt băieţoasă.
  37. Iubesc excursiile.
  38. Iubesc Clujul şi împrjurimile lui.
  39. Am făcut faculta la Cluj.
  40. Am locuit în Haşdeu şi iubesc locul acela.
  41. Locuiesc în Arad.
  42. M-aş muta cu drag la Cluj.
  43. Sau în Munchen.
  44. Îmi place să conduc.
  45. Nu îmi place frigul.
  46. Ador toamnele lungi şi călduroase.
  47. Îmi plac peisajele (pe viu, foto sau pictură).
  48. Nu mai ştiu ce să scriu.
  49. Au trecut deja 9 minute.
  50. Mă opresc aici şi dau mai departe lui:
Denisuca, VisUrât, DoipeDoi, Blegoo, Dragos şi Andessa.

An nou fericit şi La mulţi ani tuturor.

Puterea lui "Bună ziua!" şi "Mulţumesc!"

  • marți, 30 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete: ,

Poate fiindcă e perioada sărbătorilor (când toată lumea susţine sus şi tare că suntem mai buni), poate că e doar o întâmplare care mi-a dat imboldul de a formula acest articol, în orice caz, azi vreau să vă spun părerea mea despre "Bună ziua!" şi "Mulţumesc!".
Când eram copil găseam destul de dificil să pronunţ aceste cuvinte. Pe de o parte, fiindcă oricum nu mă băga nimeni în seamă şi pe de altă parte fiindcă mi se păreau penibile. Nu îmi pot imagina de ce. Poate fiindcă copil fiind salutam pe oricine cu "sărumâna" şi de mulţumesc nu prea aveam cui...
Mă enervau momentele în care mergând cu părinţii prin oraş, se întâlneau cu vreun cunoscut care se vedea obligat să îţi dea o ciocolăţică (sau alt rahat), şi atunci imediat, ca la comandă, te întrebau ai tăi: "Cum spui?" uitându-se semnificativ la tine, ca nu cumva să îi faci de ruşine şi să zică respectivul(a) că eşti prost crescut. În clipa următoare trebuia să scoţi din gâtlej un chinuit de "Mulţumesc" şi să zâmbeşti forţat (chiar dacă te-ai întâlnit cu baba spurcată din vecini, pe care nu o suporţi fiindcă strigă mereu la tine când ieşi pe afară). Culmea în astfel de momente era să te mai şi prindă respectivul(a) de obraz cu două degete şi să te scuture cu "simpatie". Cunoaşteţi desigur gestul ăsta pe care (D-zeu ştie de ce) îl practică majoritatea adulţilor când vor să-şi arate bunăvoinţa/amabilitatea/simpatia faţă de un copil. Absolut oribil. Revenind la greutatea de a spune "Bună ziua!" şi "Mulţumesc!" - nu cred că e de vină educaţia, sau cei şapte ani de acasă...că săracii ai mei s-au chinuit destul să mă crească bine. Pur şi simplu, cuvintele astea (dar şi alte politeţuri) le foloseam forţat şi doar atunci când mă urmărea cineva. Totuşi, am crescut şi am început să folosesc cu drag aceste cuvinte. Am observat că altfel te priveşte vânzătoarea, dacă o saluţi binevoitor. Dacă îi mai şi zâmbeşti îţi mănâncă din palmă. Nu toate vânzătoarele sunt aşa, evident. Proşti şi proaste sunt peste tot, iar nesimţiţi chiar şi mai mulţi. Dar ai mult mai multe şanse de a fi servit cum se cuvine dacă începi tu să saluţi. Şi de obicei trucul acesta merge în majoritatea situaţiilor de interacţiune umană. Am vrut să scriu despre puterea lui "Bună ziua!" şi "Mulţumesc!" ca răspuns şi ca mulţumesc pentru doamna de ieri, care m-a luat cu maşina absolut fără nici o obligaţie. Ieri seară la ora cinci am ieşit de la birou şi mă îndreptam spre staţia de autobus. Cine ştie unde e Praktiker în Arad (în Grădişte) ştie cam cum arată staţia de autobus şi cam cât trebuie să stai până să vină unul să te ducă în centru. Era un ger de crăpau pietrele şi normal că nu era nimeni în staţie (oamenii deştepţi stau acasă pe astfel de vreme). Spre norocul meu, de la cimitirul din Gradişte a ieşit o maşină străină cu o Doamnă la volan, care a oprit în dreptul meu şi s-a oferit să mă ducă spre Centru. Îi mulţumesc pe această cale, chiar dacă ştiu că nu va citi vreodată acest post. Mi-a amintit că există Oameni în lume şi că dacă ne-am purta toţi aşa lumea ar fi un loc mai bun.

Probleme

  • vineri, 26 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Imi cer scuze fata de cei care au incercat sa lase comentarii si nu au putut. Se pare ca atat de mult m-am "jucat"cu html-ul template-ului incat am sters si/sau modificat ceva ce nu trebuia.
Sper sa remediez in cel mai scurt timp situatia, dar fiind si sarbatorile, si betivaneala si tot, sunt putin cam "ocupata" (daca stiti la ce ma refer). Promit ca imediat ce se termina cu sarbatorile voi fi "back in business", asa ca intrati si cititi ultimele posturi.
Daca vreti sa scrieti ceva intre timp, puteti trimite mesaj folosind Skribit, casuta din dreapta jos, unde puteti lasa o sugestie de subiect de articol.
Pana la o noua postare, va doresc tuturor Craciun fericit!, multa multa sanatate si La multi ani!, si sa ne auzim cu bine in noul an.
La multi ani!

"Marketing" românesc

"Cumperi...şi primeşti..."
Ai pus fraza asta pe afiş şi te-ai scos. Înlocuieşti primele puncte de suspensie cu produsul pe care vrei să îl vinzi şi ultimele puncte de suspensie cu unul din produsele, la alegere, prestabilite (a se citi ieftine şi/sau inutile), cum ar fi: şerveţele, scobitori, dopuri, hârtie igienică, gumiţe, abţibilduri etc. Dacă se poate să nu aibă absolut nici o legătură cu produsul pe care vrei să îl vinzi, cu atât mai bine. Ai dat lovitura!
Evident, preţul a ceea ce oferi gratuit este inclus în preţul produsului tău. Că doar nu dai bani degeaba, nu? Sau ambele produse sunt de o calitate infectă, astfel încât preţul amândurora împreună e mai mic decât preţul pe care îl afişezi tu la "mare ofertă, mare reducere"
Cam la asta se rezumă mintea patronului român (şi mă refer aici de la patronii celor mai mici "buticuri", până la patronii de lanţuri mari de magazine).
Păcat că individul care a pus pentru prima dată pe afiş fraza "cumperi...şi primeşti..." nu a fost atât de deştept încât să o înregistreze la ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor). Ar fi adunat o avere obscen de mare şi ar fi trăit fericit până la adânci bătrâneţi, nemaivorbind de faptul că şi-ar fi "aranjat" şi tot neamul, cu nepoţii şi strănepoţii până la a zecea generaţie.

La Arad, de exemplu, în toate mijloacele de transport în comun te lovesc afişele cu "Cumperi orice şi primeşti o ciocolată!". Cumperi un kkt şi primeşti o ciocolată. Nu, mersi! Daţi-mi eventual o hârtie igienică, dacă tot am cumpărat un kkt, măcar să îmi folosească. Nu am nimic cu firma în cauză, de aceea nici nu îi dau numele, dar sunt deja patru-cinci luni de când au apărut afişele respective. Şi nu ştiu de ce, în fiecare dimineaţă când mă duc la servici, mă enervează afişele alea cu mesajul lor. O ofertă trebuie schimbată, că doar de aceea e o ofertă - să fie limitată în timp. Dacă respectiva frază de pe afiş ar constitui mesajul firmei (eu sper că nu, cine dracu îşi pune astfel de mesaje în antet), ca nume de marcă, ar fi ok. Dar dacă e doar o ofertă ar fi trebuit schimbată.
Oricum am privi-o, nu e un caz izolat. Cred că aţi putea veni şi voi cu o mulţime de exemple.

Domnie in iad

  • luni, 22 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Aici am putea domni în siguranţă,
Şi, după părerea mea,
Merită să ai ambiţia să domneşti,
Chiar şi în Iad.
Mai bine să domneşti în Iad
decât să slugăreşti în Rai.
John Milton, Paradisul pierdut,
1667



Mai bine să domneşti în iad
Decât să slugăreşti în rai.
Dar şi mai bine să domneşti în amândouă.
D.J. Enright, A Faust Book, 1979

Ca la noi, în Ardeal

Am dat azi din întâmplare peste acest articol la Ioana pe blog. E super. Mi-am permis să o citez.

"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu de când am nimerit fix în “inima Ardealului” descopăr cu stupoare noi şi noi resurse ale limbii române. Pentru nepregătiţii care ajung prin Cluuuuuuuuuj, o mică analiză comparativă a celor două limbi:

* dacă tot românul ştie să îţi spună că nu are decât 10 lei, orice ardelean va declara franc: “N-am numai 10 lei”. Îţi vine să îi dai tu ăia 10 lei ca să fii sigur că acum le are pe toate.
* exerciţiu de numărat gogoşi: o gogoaşă… două gogoşi. Exerciţiu de numărat gogoşi în Cluj: o gogoaşă, doi gogoşi. Se poate şi cu brânzoaice. Hai c-aţi prins ideea: o brânzoaică, doi brânzoici.
* noi toţi ne-am dat în leagăn în copilărie. Cu excepţia clujenilor, bineînţeles. Ei s-au dat în hintă. Tot aşa cum eu am o scamă pe haine, iar machiavellianul are o… pihă!
* verbul a fi, persoana a III-a, singular, prezent. Repede! Dacă ai spus îi ești eligibil pentru cetățenia ardelenească. Dar dacă ai spus îi, precis n-ai spus-o repede.
* în încheiere, nu putem uita forța magică a cuvântului “ceva”. Întârzii pentru că te-ai întâlnit cu ceva prieteni iar afară se aude ceva câine care latră!

Atenţie! Limba ardelenească este contagioasă. După câţiva ani nici propria mamă nu o să vă mai recunoască vocabularul.

Later edit: mi-am mai amintit ceva după care mă omor în limba “ardelenească”. Tot clujeanul, în loc să spună “mă pricep la (fotbal, gătit, fiecare ce poate)”, te anunţă mândru “mă ştiu la fotbal”!"

Apropo de acest articol, am să vă povestesc şi eu mai târziu ceva legat de acest subiect.

Celor fără somn

Azi dimineaţă sună telefonul. Evident, dormeam. Era ora opt (duminică dimineaţa) şi cineva s-a găsit să dea telefoane. Mă enervează oamenii care sună la ora opt dimineaţa. De parcă ţi-ar face un favor că nu au sunat la şapte şi jumătate. Parcă îmi şi vedeam interlocutorul stând cu ochii pe ceas, numărând secundele rămase: opt fără 10 secunde, fără 9, fără 8…fără 1 secundă…START! Şi pentru ce a sunat? Pentru ca să pună o întrebare prostească, la care (dacă s-ar fi gândit bine) ştia deja răspunsul. În fine…

Întâmplarea asta mi-a amintit de colega de cameră din Căminul în care am stat în Anul I de facultate.


Era, doamne, o tipicară şi jumătate. Se trezea în fiecare dimineaţă fix la aceeaşi oră (nu conta dacă era luni. joi sau duminică). Făcea o harababură de nedescris, până îşi căuta papucii de casă pe sub pat, până îţi găsea halatul, până mergea la baie, mai se impiedica în prag…o adevărată plăcere, mai ales dacă ai fost şi tu ca tot studentu sâmbătă seara la bere. Când venea de la baie îşi făcea cafeluţa. Vreau să vă spun că avea un expresor de cafea din ăla care face un zgomot îngrozitor, de parcă e ceva zombie sau vampir care suge tot sângele cuiva. Nişte sunete de îţi puneai perna pe cap şi tot ţi se părea că se aud prea tare. Făcutul cafelei dura până în zece minute (cu căutările de rigoare – caută cana, linguriţa, zahărul…întoarce totul de pe masă cu susul în jos) după care începea îmbracatul. Dacă rămânea în cămin până mai tarziu era uşor, îşi lua nişte “haine de casă” şi cu asta-basta. Dacă, în schimb, trebuia să plece undeva, să te ferească Dumnezeu. Scârţâie uşa de la dulap, caută ţinuta, scârţâie din nou uşa, trage perdeaua (să nu care cumva să te vadă cineva), mergi la patul tău, caută dracu ştie ce, admiră-te în oglindă, strâmbă-te (evident că nu e OK ţinuta), mergi din nou la dulap, scârţâie uşa…şi tot aşa, cel puţin un ceas.

Inutil să vă spun că în timpul ăsta ne pierea somnul la toate. Aşa că ne mai apucam să o luăm la mişto:

– Vezi că bluza asta nu se potriveşte cu poşeta. Nici pantalonii cu cordeluţa.

– Te-ai uitat în oglindă? Dacă te vede tipul din Căminul 2 în halul ăsta!? Ai uitat conturul de ochi.

Aşa încât întotdeauna pleca în grabă fiindcă o întârziam cu comentariile noastre. Măcar atât să ne răzbunăm pentru somnul pierdut. Şi în fiecare zi se repeta tot circul ăsta (deh, e greu să locuieşti într-o cameră cu încă patru fete!).

Tot referitor la colega asta, hai să-i zicem “Miruna” (noroc că din anul II am scăpat de ea) mi-am amintit de o altă întâmplare:

Eram deja în a doua sesiune, chiar pe la început. Toată lumea învăţa în draci, aproape toată ziua. Urma să avem unul dintre cele mai grele examene din toată facultatea (nu eram chiar toate la aceeaşi profil, doar trei din cinci – colega despre care vă spun nu era cu noi). Mai aveam vreo trei zile până la examen. Eram obosite şi nervoase. Trebuia să ne străduim să luăm note mari, căci altfel la anu adio cămin. Deci aproape toată ziua citeam pe notiţe sau scriam pe referate. “Miruna” n-avea nici un stres. Se plimba toată ziua pe la colegele din alte camere, făcea curăţenie prin cameră, asculta muzică, dormea…ca omul fără griji. Avea şi ea examen ăn aceeaşi zi ca noi, dar era mai uşurel, aşa că nu se sinchisea.

Eh, cu trei zile înainte de examen, începe să se streseze. Seara. Pe la 12 jumate.

– Vai, imediat am examen. Nu am învăţat nimic. Ce mă fac? Nu mai am timp. Vai…

La ora aia noi deja eram frânte, ne jucau literele în faţa ochilor. Tocmai voiam să dăm stingerea. “Miruna”, nimic, ea vrea să înveţe. După ce toată ziua s-a plimbat!

– Du-te, fată, în sala de lectură (că exista aşa ceva în căminul ăla), o îndemnam noi.

– Nu mă duc, că sunt tari băncile şi mă doare spatele, şi mă trage curentul, şi răcesc, şi…

Ne venea să o strângem de gât. Mai ales eu. Care am boala că dacă nu e întuneric în cameră când mă pun să dorm nu pot adormi. Am uitat să zic că avea fata o lampă din aceea de birou, cu picior flexibil şi intensitatea luminii reglabilă. Şi tot se lăuda cu ea, ce lampă mişto şi nemaivăzută are. Şi o tot şinea pe a ei că nu se duce nicăieri, că stă în cameră şi învaţă, că doar de aia are lampă, ca să poată învăţa la lumina ei fără să avem noi de comenta, şi tot aşa. Până la urmă nu am avut ce să fac, fiindcă celelalte şi-au pus perna în cap şi nu am mai zis nici “câr”, aşa că a trebui să tac şi eu. A ţinut, nesimţita, toată noapte lumina aprinsă. Şi dracu ştie ce avea lampa aia, că avea când lumina foarte puternică, când slabă, şi mai şi făcea ca un bliţ câteodată.

Abia am aşteptat să vină dimineaţa. Şi să plece fiecare pe la treburile ei. Am prins un moment în care eram singură în cameră şi i-am “aranjat” minunea de lampă. Adică, simplu, i-am tăiat cablul. Dar într-un fel în care să nu îşi dea seama. Am desfăcut şuruburile care ţineau capacul la piciorul lămpii şi l-am tăiat foarte aproape de circuitul ăla de îi făcea intensitatea luminii reglabilă. Apoi am prins frumos capacul cu şuruburi şi i-am pus lampa la loc, să nu se vadă ca s-a umblat la ea. Când seara a dat să îşi aprindă lampa – ioc! Habar nu a avut care îi buba. Nici măcar nu a făcut scandal, că nu i-a trecut prin cap că i-ar fi aranjat-o careva. Aşa că s-a dus, draga de ea, să înveţe în sala de lectură. Şi nu a murit din asta.

Un nou început

  • sâmbătă, 20 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Dacă tot am început să citesc bloguri (a se vedea Sebi, Denisuca si Noi Decidem), m-am gândit sa intru şi eu în rândul bloggerilor. Nu ca as pretinde ca stiu multe despre blogging, ci doar fiindca am văzut că a face blogging nu e chiar ca şi cum ai scrie lucrări pentru facultate, cu surse bine-documentate, cu bibliografie la sfârsit, cu subiecte “alese”, neaparat de importanta capitala pentru natiune. Nu! aici poti sa scrii si despre vânzatoarea din colt (care nu ti-a numarat bine restul si a mai si facut pe ofensata când i-ai atras atentia), despre fostul prof#¤%&#/&# de chimie, care te-a cam maltratat în liceu, despre vecina cu pisica…în fine, despre orice îti trece prin cap. Important e sa reusesti sa “le faci ziua” celor care te citesc, sa îi faci sa râda sau, dimpotriva, sa se revolte pe vreun subiect.

Asa ca Hop! la Magazin si cumparat tot ce trebuie, instalat, dres, aranjat…si gata blogul. Ma rog, mai e de lucrat. În primul rând la Posturi – gasit subiecte (asta nu e chiar asa de greu, mai ales daca scrii despre ce te enerveaza sau ce îti place, sau ce se întâmpla în ziua respectiva). Apoi la aspect, ca si daca ai ceva interesant de scris, dar aspectul blogului lasa de dorit…Mai apoi trebuie sa te gândesti si la promovare. Bun-bun, eu scriu, ma straduiesc, dar cine ma citeste? Dau Mass-uri cu adresa mea pe Messenger? That is lame! Asa, mai te bagi pe Trafic, mai faci un link exchange (daca ai cu cine), mai îti adaugi adresa blogului atunci când postezi pe vreunul din miile de forumuri la care esti înscris (sau nu).

OK, e greu la început, toata lumea recunoaste. Dar daca perseverezi, daca esti hotarât sa ai ceva de spus, cititorii vor veni inevitabil, si apoi vor reveni, si în cel mai bun caz vor aduce si alti cititori cu ei.

Asocieri 'comice' de nume - Oameni

Nu vi se întâmplă niciodată să râdeţi (sau măcar să zâmbiţi pe ascuns) când auziţi numele cuiva? Tot stau şi mă întreb oare de unde au părinţii atâta imaginaţie (sau mai degrabă lipsă a ei) atunci când îşi numesc odraslele. Hai, o poreclă, mai treacă-meargă, dar un nume pe care să îl porţi toată viaţa... Ce dacă momentan (pe un obscur post TV) e la modă telenovela cu Giombalina şi Crizăntel? Peste 10 ani nu o să îşi mai amintească nimeni de ei, dar copilul tău tot cu numele ăla rămâne.

Tot în categoria "cel puţin ciudate" sunt şi diminutivele. E ok atâta timp cât bebe-ul e mic, până în 7 ani, dar deja e destul de greu să nu râzi când vine o namilă de om la 160 de kile, 45 la pantof şi 50 de ani care se recomandă cu "Paulică". Zi-i domle "Paul" în Certificatul de naştere, că posibilităţile de a-i poci numele sunt multiple, dar dacă scrie direct în acte "Paulică" ce mai poţi să faci?

Dar cel mai mult îmi plac asocierile comice de nume. E drept, aici vina nu e a părinţilor, şi nici măcar nu e o chestie de greşeală şi de vină. Mă refer - evident - la numele de după căsătorie. Chiar dacă în România, în general, puţini adoptă numele ambilor soţi ca nume de căsătorie, mai găsim şi aşa ceva din când în când.

Deunăzi, aveam de aranjat nişte dosare în Arhivă (lucrez în RU) şi am dat peste nişte documente care m-au făcut să râd (nu intenţionez să jignesc pe nimeni, să fie clar) . Deci, o persoană de gen feminin care avea numele de familie "Pap" s-a căsătorit cu o persoană de gen masculin care avea numele de familie "Raţă". Ce a ieşit? Mâncare de raţă - adică "Raţă-Pap".

Sau ce ziceţi de asta: pe o femeie o chema Modesta Popescu (Modesta era numele mic). S-a căsătorit cu un tip pe care îl chema Găină. Rezultat: Modesta Găină. Super, nu?

Dacă nu v-aţi săturat încă de nume comice, vă invit să mai citiţi câteva şi pe acest forum.

Şi ca bonus: Banc

Cică trăia odată la ţară un om mai în vîrstă, pe care îl chema Căcat Ion.
Şi se ia el într-o bună zi şi se duce la Primărie, supărat şi abătut.
Îl vede primarul aşa necăjit şi îl întreabă:
- Ce ai Bade Ioane, ce-i cu dumneata?
- Iacă, dom primar, îs supărat.
- Dară ce s-a întâmplat, bade?
- Păi, nu mai suport numele ăsta al meu. Mă râde lumea în sat.
- Bade, îl schimbăm! Facem act, imediat, nici o problemă, zice primarul, ştiind foarte bine ce nume are ţăranul.
Se pune primarul, scoate repede registrele, pregăteşte stiloul, actele tot.
- Şi cum vrei să te cheme, Bade Ioane?
- Căcat Gheorghe. Ca pe tata!

Later Edit: Pentru Episodul II, Locuri cu nume comice, clic aici.

Salutări din Arad

Când mă gândesc la Arad am sentimente contradictorii. Pe de o parte iubesc acest oraş - e şi normal, că doar m-am născut şi am crescut aici, aici am deschis ochii asupra lumii (cum zicea cineva) - pe de altă parte îl urăsc fiindcă mi se pare că nu "creşte" sau nu atrage suficienţi oameni deosebiţi care să îl facă mai cunoscut şi mai apreciat pe plan naţional. Mă enervează teribil că este lăsat pe dinafară când este vorba despre proiecte, despre împărţiri de fonduri de la guvern, despre redistribuiri de bugete şi alte cele.

Şi când mă gândesc ce potenţial turistic extraordinar are acest oraş, şi mai ales la faptul că nimeni nu e în stare să îl exploateze cum trebuie (nu ştiu dacă din neştiinţă, din rea voinţă sau din incompetenţă)...

Sursa imagine: Panoramio .

Imaginaţi-vă ce s-ar putea face din Cetatea Aradului, dacă ar intra într-un circuit turistic. Ar fi un pas important şi doar deschiderea lui către public (şi nu doar de "zilele porţilor deschise"), pentru a fi vizitat în forma actuală. Dar dacă s-ar face mai mult? Un complex turistic, cu obiective atât din sfera "culturală" (gen muzeu, galerie de artă), cât şi din sfera "mondenă" (nişte magazine şic, neapărat ceva terase, cluburi etc.).

Cum ar fi ca toată această limbă de pământ (vezi imaginea, cu cercul făcut de Râul Mureş) şi nu doar bucăţica de Strand dinspre Centru, să fie alcătuită din astfel de locaţii? Evident că investiţia ar trebui să fie uriaşă (dacă mai vorbim şi de Recesiune ne doare capul!), dar eu cred că ar merita cu vârf şi îndesat. Voi ce credeţi?

Salut Iaşiul

  • miercuri, 17 decembrie 2008
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete: ,

E o chestie tare buna Live Traffic Feed-ul ăsta. Păcat că nu zice mai multe despre vizitatorul sosit pe blogul meu (din cine ştie ce coincidenţă) în chiar ziua în care l-am creat. În orice caz, salut Iaşi-ul si pe cetăţeanul sau cetăţeana care a fost primul meu vizitator din afară.

Ziua de ieri

Ieri mi-am sărbătorit ziua de naştere.

Ca de fiecare dată, la implinirea unui nou an din viaţă, am fost mai degrabă tristă decât fericită. Nu, mint, am fost şi fericită, fiindcă îi aveam alături pe cei dragi mie...dar în puţinele clipe de singurătate, am fost tristă. S-a mai încheiat un an, parcă am început să alunec spre sfârşit (deşi nu am decât! 28 de ani), să îmi pierd locul în lume...

E o senzaţie tare rea. Parcă am impresia că am trăit degeaba, că am pierdut prea mult timp cu una cu alta...depresiv, ce mai!

Primele vorbe

  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Primele vorbe...oricum nimeni nu şi le aminteşte.

Nu are rost să încep prezentările, fiindcă mi se pare o pierdere de vreme. Vreau doar să spun că voi scrie despre ce mi se întâmplă zi de zi, despre ceea ce gândesc, despre ceea ce îmi amintesc...
De la început declar că nu deţin Adevărul, ci doar adevăruri de moment, adică impresii şi senzaţii legate de anumite evenimente.

Vor fi postări hazlii, vor fi postări pline de mânie şi de ură, dar şi unele pline de iubire, căci am de gînd ca acest blog să reflecte ceea ce simt trecând prin viaţă.

  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

SERIALE

Mai jos aveţi legături către articolele care alcătuiesc seriale.


LISTA CU SFATURI:

1. Lista I - Anti depresie
2. Lista II - Examenul oral
3. Lista III - Examenul scris
4.
5.

NOUTATI TEHNOLOGICE, INVENTII SI INOVATII:

1. Minuni Hi-Tech de la CES
2. Twitter pentru masina
3. Touch-Screen pe orice suprafata plana
4. Imprimanta 3D - Viitorul suna bine
5. Design inteligent - Retro PC
6. Tehnologia viitorului - Looking Glass
7. Top 10 inventii ciudate
8. Ganduri pe fuga - Inventii
9.
10.
11.
12.

BIZONII:

1. Colţul animalelor: Bizon în trafic
2. Colţul animalelor: Bizon de apartament
3. Bizonul de apartament din Arad
4. Coltul animalelor - Bizonul pe doua roti
5.


NUME COMICE:

1. Asocieri "comice" de nume - Oameni
2. Asocieri "comice" de nume -II- Locuri
3. Asocieri "comice" de nume -III- Părinţi tembeli
4.
5.

CĂMIN:

1. Celor fără somn
2. Cum era sa dam foc la camin
3.
4.
5.

GANDURI PE FUGA:


1. Ganduri pe Fuga - Unde scurte
2. Ganduri pe Fuga - Studiile demonstreaza ca...
3. Ganduri pe Fuga - O lume nebuna, nebuna
4.
5.

CURIOZITATI:

1. Curiozitati - Stadionul plutitor
2. Curiozitati -Pietrele migratoare
3. Curiozitati -
4. Curiozitati -
5. Curiozitati -

RECOMANDARI SAPTAMANALE:

1. Jocul de Luni :


           a. Jocul de Luni - Tropical Farm 1.0
           b. Jocul de Luni -Uplink Hacker Elite
           c. Jocul de Luni -Azada
           d. Jocul de Luni -Escape The Museum
           e. Jocul de Luni - Serious Sam
           f.  Jocul de Luni - Women's Murder Club
           g. Jocul de Luni - Battlefield 1942
           h. Jocul de Luni - 66 (Schnapsen)
           i. Jocul de Luni - Forgotten Lands
           j. Jocul de Luni -
           k. Jocul de Luni -


2. Poza de Marti :

          a. Poza de Marti - Dor de duca
          b. Poza de Marti -Vis
          c. Poza de Marti -Veverita
          d. Poza de Marti -Temerar
          e. Poza de Marti -La uscat
          f. Poza de Marti -Gata cu lupta!
          g. Poza de Marti -Un Craciun alb
          h. Poza de Marti -Lumina si speranta
          i. Poza de Marti -Potrivire
          j. Poza de Marti -
          k. Poza de Marti -


3. Filmul de Miercuri :

          a. Filmul de Miercuri - Jude
          b. Filmul de Miercuri - 2012
          c. Filmul de Miercuri - Love Actually
          d. Filmul de Miercuri - Men who stare at Goats
          e. Filmul de Miercuri - Inglorious Basterds
          f. Filmul de Miercuri - Law Abiding Citizen
          g. Filmul de Miercuri - The Proposal
          h. Filmul de Miercuri - E complicat!
          i. Filmul de Miercuri -
          j. Filmul de Miercuri -
          k. Filmul de Miercuri -
 
4. Gluma de Joi :

          a. Gluma de Joi - Taranul si oraseanul
          b. Gluma de Joi - Nea' Vasile
          c. Gluma de Joi -Avocatii
          d. Gluma de Joi -Curiozitatea lui Bulisor
          e. Gluma de Joi -Bancuri electorale
          f. Gluma de Joi -Cele 2 vaci
          g. Gluma de Joi -De toate
          h. Gluma de Joi -De toate II
          i. Gluma de Joi -Scrisoarea III
          j. Gluma de Joi -
          k. Gluma de Joi -  

5. Cartea de Vineri :

          a. Cartea de Vineri - Mai stralucitor decat 1000 de sori
          b. Cartea de Vineri - Maestrul si Margareta
          c. Cartea de Vineri - Povestea unei vieti
          d. Cartea de Vineri - Paddy Clarke, ha, ha, ha
          e. Cartea de Vineri -Leonardo
          f. Cartea de Vineri -Clubul Bilderberg
          g. Cartea de Vineri -Pactul cu Diavolul
          h. Cartea de Vineri -
          i. Cartea de Vineri -
          j. Cartea de Vineri -
          k. Cartea de Vineri -  

6. Muzica de Sambata :

          a. Muzica de Sambata - Cristina Aquilera
          b. Muzica de Sambata - DJ Tiesto
          c. Muzica de Sambata - Spice Girls
          d. Muzica de Sambata - Celtic Woman
          e. Muzica de Sambata - The Killers
          f. Muzica de Sambata - Miruna Oprea
          g. Muzica de Sambata - Fiona Lynch
          h. Muzica de Sambata -
          i. Muzica de Sambata -
          j. Muzica de Sambata -
          k. Muzica de Sambata -

  • Scris de FB Ronnie

Contact

Dacă doriţi să îmi scrieţi, vă rog să folosiţi formularul de mai jos. Mulţumesc!

Numele
Adresa de e-mail
Subiect
Mesaj
Verificare imagine
Vă rog să introduceţi caracterele din imaginea alăturată

[ Reîmprospătează imaginea ]