Onoare..... demnitate......

  • miercuri, 31 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Santem noi romanii un popor care nu stie ce e onoarea si demnitatea?
Sant inclinata sa cred ca da. Prea putini sant cei care au onoare si demnitate in tara asta.
Dintotdeauna s-a spus ca stramosii nostri au rezistat pe aceste meleaguri, greu incercate de navala tatarilor si otomanilor, fiindca au stiut sa se adapteze vremurilor, si sa se inchine in fata asupritorilor.
Adaptandu-ne tuturor celor care ne-au cucerit si ne-au stapanit dea lungul timpului am ajuns sa le preluam obiceiurile. Aceste obiceiuri ne-au adus unde santem acuma, la mai bine de 20 de ani de la asa zisa revolutie.
Am niste exemple pe aceasta tema, si incep cu 'Caritas-ul din Cluj' era mai pe la inceputurile originalei democratii din Romania.
-Caritas dadea in numai 3 saptamani, de 8 ori suma initiala depusa, adica daca depui o suta de mii de lei in 3 saptamani vei primi 8 sute de mii de lei, care sa recunoastem pe acea vreme era o suma destul de importanta. Colegele mele au inceput sa adune bani fiecare cum a putut, unele si-au lichidat economiile, altele au vandut tot ce aveau mai valoros prin gospodarie, altele s-au imprumutat. Una dintre ele si-a luat niste zile libere si a plecat la Cluj sa depuna banii. Am incercat sa le aduc la realitate, demonstrandu-le ca nu au nici o sansa sa se imbogateasca in felul acesta. Crede-ti ca m-au ascultat, nici vorba. Argumentele lor au fost articolele din ziare care prezentau pe cutarescu procuror sau judecator care in mai putin de o saptamana se imbogateau la Caritas. Biete naive, credeau ca daca un procuror sau judecator sau parlamentar castiga cu Caritas vor ajunge sa se imbogateasca si ele. Cand le-am aratat ca cei cu influenta isi primesc banii peste rand stiti care a fost raspunsul lor: ca e normal sa profite de functie. Au pierdut banii si s-au suparat pe mine de parca eu as fi fost de vina pentru prostia si naivitatea lor. Nu au fost singurele, dar nu despre asta e vorba acum.
Aceasta mentalitate ne-a adus aici. Faptul ca multora li se pare normal ca cei care au o functie pot sa profite de pe urma functiei.
Am ajuns sa aflam ca un parlamentar [oare numai unul] are o retea de procurori, judecatori care sant influentati de un simplu apel.
Aceasta mentalitate paguboasa ne-a adus aici. In loc sa-i tragem la raspundere pe alesii nostri le gasim scuze, -cum ca daca am fi in locul lor am face tot la fel-.
Am ajuns foarte pesimista, nu cred sa vad prea curand un parlamentar sau un guvernant care sa aibe demnitate sau onoare.
Pentru asta doar noi santem de vina, noi poporul roman, care nu stim sa le impunem alesilor nostri o conduita onorabila.
Din timpuri stravechi ne-am adaptat sub diferite stapaniri, ne-am pierdut sira spinarii.
Oare vom ajunge sa vedem ca un parlamentar, sau un ministru, sau un inalt functionar public, isi da demisia in urma unui scandal care ii afecteaza imaginea publica?
Asta se poate intampla doar in cazul in care noi poporul roman ne vom regasi demnitatea.

Traditie sau prostie

  • duminică, 28 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Nu pot sa inteleg cum unele femei se lasa calcate in picioare de soti.
Nu reusesc sa le inteleg pe acele femei care accepta sa fie batute de soti, de prieteni, sau de concubini. O fac din prostie sau de frica? Le compatimesc, dar le si condamn. Ele sant de vina ca accepta un asemenea tratament. Unele tac de rusine sa nu afle vecinii sau cunoscutii, altele cred ca e doar un accident care nu se va mai repeta, altele tac de frica, de frica de a ramane singure.
Daca accepti prima palma fara sa ripostezi, peste 5-10 ani risti sa fii ucisa in bataie sau sa fii injunghiata.
O femeie a ajuns la spital injunghiata. Nu a vrut sa depuna plangere impotriva sotului, a declarat ca a fost atacata de un boschetar, doar ca sa-l salveze pe sot. Pentru ce va urma doar ea e de vina. Cum poti sa accepti si sa-l crezi pe sotul tau ca a fost un accident nefericit tot ce s-a intamplat?
Sant nenumarate cazuri in care un sot sau un concubin violent isi ucide consoarta. Cele care cred ca lor nu li se poate intampla sant fie proaste fie inconstiente.
In unele zone, prin traditie, barbatii cred ca au dreptul de a-si snopi in bataie consoarta. Asa au fost crescuti, asa au vazut in familie si asa se perpetueaza violenta conjugala.
Nimeni nu are dreptul sa-si impuna vointa cu pumnii.
Doamnelor nu va lasa-ti impresionate de niste masculi violenti, aceasta violenta se va intoarce impotriva voastra la primul semn de nesupunere.

Bancuri

  • sâmbătă, 27 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

-Aviatie inamica la joasa inaltime! striga comandantul companiei.
Soldatii au rupt randurile si au luat pozitia "culcat" prin santurile
soselei. Numai Bula ramasese in picioare si privea linistit cerul.
-De ce nu iei pozitia necesara la o astfel de comanda, soldat Bula?
-Eu, sa traiti dom' capitan, m-am adapostit de avioane sub un
copac.
-Care copac, ca nu-i nici unul pe aici!
-Dar dumneavoastra unde a-ti vazut aviatie inamica

-Ma iubesti, Gicule?
-Foarte tare......
-Ai fi in stare sa treci si prin foc pentru mine?
-Iubito, eu sant la transmisiuni. Pentru treaba cu focul,
cautati unul de la pompieri!

-Ridicati piciorul drept! ordona sergentul-major.
Un soldat, din neatentie, a ridicat piciorul stang.Cand se
uita, sergentul major vede doua picioare unul langa altul.
Nervos, sergentul major intreaba:
-Care-i idiotul care a ridicat ambele picioare?

-Soldat Bula, de ce ai consumat bauturi spirtoase in timpul
serviciului?
-Sa traiti, don' capitan! In regulament scrie ca soldatul trebuie
sa suporte privatiunile serviciului militar cu ...... tarie!

-Domnule sergent, intreaba soldatul Bula, poate cineva sa fie
pedepsit pentru un lucru pe care nu l-a facut?
-Nu.
-Ma bucur si va aduc la cunostinta ca nu am executat ordinul
pe care mi l-ati dat!

-Care este diferenta dintre un spital si un bordel?
-???
- Nici una! Ambele dau faliment atunci cand paturile
raman neocupate!

Un politist merge la bordel. Isi alege o fata si apoi se duce
la baie. Dupa o jumate de ora, fata, plictisita sa tot astepte,
intra dupa el. Acolo il vede pe politist uitandu-se tinta la
propriul penis, repetand intr-una:
-Scoala-te sau te impusc! Scoala-te sau te impusc! ........

In holul hotelului, un domn bine i se adreseaza unei prostituate:
-N-ati fi amatoare sa urcati in camera mea?
-Amatoare este nevasta-ta, ochelaristule! Eu sant profesionista!

Discuta doi prieteni:
-Viata este o porcarie! zice unul dintre ei.
-Cum asa? intreaba celalalt.
-In sfarsit, dupa 20 de ani de casatorie, ieri am aflat de ce s-a
casatorit nevasta-mea cu mine!
-De ce? intreaba prietenul curios.
-Fiindca un vibrator nu s-ar fi putut duce niciodata duminica la piata!

Scandal mare. Se cearta doi soti.
-Doamne unde mi-o fi fost capul cand te-am cerut de nevasta? zice sotul.
-Cum, unde? Ai uitat deja? La doua palme mai jos de buricul meu! raspun-
de sotia.

-Aspirina este buna la toate! zice un doctor.
-Serios? Aspirina poate fi folosita si ca anticonceptionale?
-Desigur! Dar intr-un singur caz!
-Care este cazul acela?
-Sa tii aspirina strans intre picioare.

In urma unui accident, un barbat ramane fara testicule. I se implanteaza
un testicol de lemn si unul de metal. Dupa 20 de ani doctorul care ii facuse
operatia il intalneste si-l intreaba:
-Ei, domnul meu, cum o mai duci?
-Excelent, doctore! Sant sanatos, am doi copii mari, frumosi!
-Nu se poate, domnule! Asta este imposibil!
- Ba da, doctore! Unul este Pinochio si celalalt este Terminator.






Lecturi

  • Scris de ZumiElla

Exclusiv-Sandra Brown

- Un roman uluitor, o reportera care afla despre o crima la Casa Alba, intriga, dragoste, putere, toate astea fac din carte o lectura placuta.
Cainii Razboiului-Frederick Forsyth
- Sir James Manson, un magnat abil si lipsit de scrupule a descoperit existenta unui munte de platina valorand 10 miliarde de dolari, aflat intr-o indepartata republica africana. Angajeaza o echipa de mercenari profesionisti pentru rasturna guvernul si a aduce la putere un guvern marioneta. Un thriller pe care nu-l mai lasi din mana.
Si daca maine va veni-Sidney Sheldon
- Tracy Whitney o frumoasa eroina care isi duce viata pe muchie de cutit. Romantism, suspans, ticalosie umana. O carte uluitoare, captivanta.
Lectura placuta!!

Gluma de Joi - In vizita la oras

  • joi, 25 martie 2010
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Se zice ca ardeleanul coboara pe Feleac spre Cluj cu caruta cu nevasta si copilul. Ajungind in dreptul Teatrului, copilul intreaba: 
- Tata, da’ casa aiasta mare cu doi catei pe ea ce-a fi?
- Nu stiu, dragu’ tatii. 
Apoi, in Piata Unirii: 
- Tata, da’ omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi? 
- Nu stiu, dragu’ tatii. 
In fine, linga Parcul Central: 
- Tata, da’ la balta aiasta mica, oare cum i-a zice?
 - Nu stiu, dragu’ tatii.
Femeia, agasata de insistentele copilului, intervine: 
- Da’ mai lasa-l in pace pe tata-to, ma copile, nu vezi ca-i trudit?! 
La care taranul raspunde cu bonomie ardeleneasca: 
- Lasa-l, femeie, pe copil sa intrebe, ca numa’ asa invata! 
 
 
P.S. Vreau la Cluj. Sa ma plimb cu hidrobicicleta pe Chios; sa urc pe Cetatuie; sa dau o tura prin terasele de pe Piezisa...Doamne, ce mai trece vremea...

A fost odata

  • Scris de ZumiElla

A fost odata e un inceput de poveste, si chiar a devenit basm industria Arad-ului.
A fost odata Aradeanca!

Copii de azi nu vor mai vizita Aradeanca, multi dintre ei nici macar nu stiu ca Aradeanca a fost singura fabrica de papusi din tara. Pe vremea cat mai exista Aradeanca, cu cata nerabdare asteptam sa mergem in vizita cu clasa sa vedem toate acele minunatii, sa vedem cum se fabrica jucariile.
A fost o data Victoria!
Si acolo am fost in vizite pe vremea cat am fost elev. La Victoria se fabricau ceasuri, ceasuri de masa, ceasuri desteptatoare, ceasuri de perete. Ceasuri bune, ceasuri frumoase, ceasuri necesare.
A fost Uzina Textila Arad!
Aici se fabricau tesaturi se faceau prosoape era o marca de renume al Arad-ului. UTA era recunoscuta peste hotare, mare parte din productie mergea la export.
A fost Tricoul Rosu!
O alta intreprindere renumita, aici se faceau tricouri aici se facea lenjerie care in mare parte mergeau la export.
A fost Teba! -Aici se faceau tesaturi.
A fost Libertatea! -Aici se facea pantofi: de barbati, de dame, de copii.
A fost Strungul! O alta mare uzina a Arad-ului
A fost CPL!
Combinatul de Prelucrare a Lemnului, intreprinderea renumita de mobila, care exporta cea mare parte a productiei, intreprinderea care a mobilat resedintele lui Ceausescu cu renumitele mobile sculptate.
A fost ICMJA!
Intreprinderea de Constructii-Montaj Judet Arad aici se faceau prefabricate. Acele prefabricate din care se nasteau blocurile. Blocuri pentru ca toti sa aibe un acoperis deasupra capului.
A fost Refacerea!
Nici nu stiu ce sa pomenesc mai intii: compoturile, dulceturile, muraturile, conservele de toate felurile, toate se faceau la Refacerea.
A fost odata un Arad care avea o industrie infloritoare. A fost odata un Arad in care la orele de varf mijloacele de transport erau atat de aglomerate din cauza oamenilor care mergeau la servici.
Toate astea au fost odata, au mai ramas cateva intreprinderi, care abia isi mai trag sufletul, mai sunt altele pe care nu le-am amintit.
Ce a mai ramas? Aproape nimic! S-a distrus toata industria Arad-ului
Ma doare sufletul cand ma gandesc la toate fabricile si uzinele distruse, la oamenii care au ajuns muritori de foame in urma distrugerilor.
A fost odata dar basmul acesta e prea urat sa mai fie spus.

Prim-ministru cu pariul

  • Scris de ZumiElla

Nu stiu cum gandesc altii dar eu cand ii vad mutra pe micul ecran, si il aud cum da sfaturi si critica pe actualii [nu ca ar fi asa de buni acesti actuali] imi vine sa-l impusc.
A fost primul prim-ministru in noua Romanie, este cel ce a pus pariul cu agricultura si a si castigat-o. Ah nu singur, ci sub obladuirea si indrumarea primului presedinte democratic [oare?] ales
A stat ascuns cativa ani, nu a mai iesit in fata asteptand ca lumea sa-l uite.
Cum poti sa uiti ca era candva in Romania o retea de irigatii care in lunile secetoase chiar functiona? Cum poti sa uiti toate acele campii cultivate? Ca mergeai cu trenul, sau pe sosea cat vedeai cu ochii erau lanuri, erau culturi. De te duci acuma cu trenul ori pe sosea abia vezi niste loturi anemice cultivate, restul e pustiu.
A fost nevoie de multe cincinale sa se dezvolte agricultura si industria in Romania, dar am fost o tara care am exportat. Am exportat produse agricole si produse industriale. Toate marile intreprinderi romanesti au lucrat in proportie de 80-90% pentru export.
Pentru a distruge totul, tot ce a construit poporul roman a fost de ajuns 2 cincinale, 2 cincinale iliesciene.
Dintr-o tara producatoare am ajuns o tara consumatoare.
Asta nu poti uita, nici peste 10 ani nici peste 20 de ani, asa ca du-te d-mle si mai lasa-ne.
As avea o sugestie pentru avocatul poporului sa deschida un proces de genocid la adresa primului presedinte si a primului prim-ministru contra poporului roman, ca atunci a pornit declinul. Macar asa ar avea ocupatie si acest individ.



O specie aparte: revolutionarii

  • miercuri, 24 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Revolutionarii sant o specie aparte, care au profitat din plin de pe urma loviturii de stat, care ne-a adus aceasta aceasta democratie originala tipic romaneasca.
Vorbim de revolutionarii cu diploma, cei care profita din plin de pe urma unei fituici care le confera o gramada de avantaje.
Am cunoscut personal un astfel de revolutionar. A lucrat pe vremuri sofer la tribunal. Fiind in zona a intrat in primarie si fiind pe acolo a devenit revolutionar. Si acum avantajele: a primit un spatiu comercial pe centru, a fost scutit de la plata impozitului, plus alte gratuitati. Sa nu credeti ca au devenit comercianti, nu ei au dat in chirie spatiul pe care l-au primit gratis.
Cum s-au primit aceste diplome? S-au facut cereri. Intr-o cerere, care frizeaza ridicolul o doamna a scris ca in timp ce incarca un camion cu sticle [pentru a folosite drept sticle incendiare] a cazut din masina si s-au mai rasturnat si niste sticle peste ea, si s-a ranit. Asa a primit diploma de revolutionar, s-a ranit in revolutie. A inca ceva doamna cu pricina este soacra fostului candidat la presedintie din partea PSD-ului.
Sant multi cei cu diploma care au gramada de avantaje.
Dar am o intrebare : noi naivii care am iesit in strada, care am fost acolo anonimi noi cu ce ne-am ales?
Ne-am ales cu o viata de cosmar la limita subzistentei. Noi cei multi care am stat in strada, care am crezut ca democratia va fi ceea ce vedem la vestici, ne-am inselat amarnic.

Oraselul scobitorilor

  • sâmbătă, 20 martie 2010
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Nu, nu este vorba despre un oras unde se fabrica scobitori, ci despre un orasel facut din scobitori. Este opera lui Scott Weaver, a carui vis de a construi cea mai mare structura  din lume exclusiv din scobitori s-a adeverit cu acest "gigant". Structura are 2.74m inaltime, 2.13m latime si adancime de 61cm.


Initial aceasta structura era destinata sa fie o cale pentru rularea mingilor de ping-pong, dar autorul ei a continuat sa o mareasca pana a ajuns la aceste dimensiuni uriase avand in vedere ca se tine doar in niste scobitori prinse cu lipici.

 
Exista mai multe cai pe care ruleaza mingile de ping-pong si, in esenta, aceasta structura "imita" oarecum orasul San Francisco din SUA, deoarece diferitele ei parti sunt copii ale unor locuri faimoase din orasul californian: Parcul Golden State, Bay Bridge, Alamo Square, Fisherman’s Wharf si Cable Car tour.


Totul a inceput cu peste 34 de ani in urma. Spre deosebire de alte "minuni" de acest fel, structura lui Scott Weaver a fost una destul de putin costisitoare, daca ne gandim ca o cutie de scobitori contine 750 de bucati si costa 99 de centi. Totusi, americanului i-au trebuit in jur de 3000 de ore de munca si aproximativ 1 milion de scobitori.


 Desi multi s-au oferit sa cumpere aceasta opera de arta oferind sume destul de piperate, autorul nu doreste deocamdata sa se desparta de propria creatie, care i-a luat aproape jumatate din viata sa o construiasca.


Trebuie sa ai mare rabdare si mult timp liber ca sa realizezi asa ceva. Tot respectul.

Sursa: PlanetOddity.

Lumea cafelei - noua nebunie

  • vineri, 19 martie 2010
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Daca sunteti internauti asa ca mine nu se poate sa nu fi auzit de Lumea cafelei, noul joc-concurs ce se desfasoara pe Eva.ro.

Azi am intrat si eu acolo, de curiozitate sa vad despre ce e vorba. Si, ca din intamplare, m-am trezit si eu cu o plantatie de cafea. Nu de alta, dar aveam deja cont pe Eva si daca tot aveam cont...

Faceti clic pe plantatia mea sa vedeti si voi despre ce e vorba.

Ai mei colegi (mai ales colege) de la serviciu sunt innebuniti dupa asta. dar eu, eu care nu beam cafea?...

Asa arata plantatia mea:


Cam slabut, nu?

Utilitate sau fite? - Inventii si inovatii

*** Hydrofloor - podeaua care inchide sau deschide o piscina. Cum ar fi sa beneficiati de spatiul care in mod normal il ocupa piscina? Mai ales daca aceasta piscina este in interior, spatiul pe care puteti sa il recapatati nu este de lepadat. Hydrofloor functioneaza ca un mecanism care ridica sau coboara un planseu, astfel incat acesta sa poata acoperi piscina sau sa constituie podeaua acesteia. Producatorii belgieni ai lui Hydrofloor pretind ca acesta este un sistem cu multiple avantaje: pe de o parte este usor de folosit, sigur pentru copii sau persoanele cu nevoi speciale (adancimea piscinei poate fi controlata prin mecanismul de ridicare/coborare a planseului) dar este si ecologic deoarece conserva energia (cand piscina e acoperita nu se pierde caldura apei). 


 *** Mini Digi - o camera foto de dimeniunile unui breloc. Producatorii japonezi de la Green House au lansat pe piata Mini Digi, o camera foto digitala compacta care poate face fotografii 640x480 in format bmp sau jpg. In plus, poate face chiar filmulete in format avi sau poate fi folosita ca webcam. Dimensiune aproximativa: 6x3x3cm si o greutate de 30 grame. Merge cu o baterie tip AAA. si in ciuda dimensiunii sale poate stoca pana la 160 de fotografii, depinde de comprimarea folosita. Mini Digi-ul vine impreuna cu un CD cu driverele si este compatibil si cu WinXP si cu Vista si chiar si cu Windows 7.

*** Bicicleta electrica, fara pedale - HMK 561. Aceasta bicicleta (prototip) este construita din fibra de carbon avand proprietati electrice speciale ce isi iau puterea din insasi cadrul/designul futurist. Fibra de carbon fiind un bun conductor electric este folosita in locul unor cabluri electrice. Din pacate, din sumara descriere de pe site-ul unde a fost prezentata, eu nu imi dau seama cum functioneaza. Si din comentariile celorlalti de pe acelasi site vad ca nu sunt singura. Dar cel putin arata bine.

Un tărâm de vis - Pentru gurmanzi

Alimentele nu sunt doar pentru hranit ci si pentru creatii artistice. Ia uitati ce se poate face cu niste verdeturi si putin mai multa imaginatie:


Fotografiile au fost realizate in Studio EL din Moscova si au fost destinate intocmirii unui calendar pentru corporatia rusa Mareven Food Central, cel mai mare producator de paste fainoase din Rusia. La alcatuirea acestor privelisti s-au folosit doar alimente, de la legume si fructe pana la paste fainoase.

Fotografiile de mai sus sunt in spiritul si din inspiratia lui Carl Warner, faimosul fotograf care a inventat aceste "foodscapes" (privelisti ale mancarii). Puteti vedea mai multe fotografii aici.

Nu stiu ce parare aveti voi, dar mie mi s-a facut o foame...

Sursa: IziSmile.

Inca doua zile libere platite pe an?

  • joi, 18 martie 2010
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Sau cel putin asta doreste d-l. Mircea Lubanovici, Deputat PDL ales in circumscriptia electorala nr. 43 DIASPORA, colegiul uninominal nr. 3. Acesta a a anunţat ieri ca va depune la Parlament doua proiecte de lege, care sa instituie Ziua natională de rugaciune si, respectiv, Ziua romanilor de pretutindeni, ambele nelucratoare.

“Voi propune o Zi nationala de rugaciune, pentru ca natiunea romana sa aiba o zi nelucratoare, in care poporul roman, care se declara crestin, sa poata sa se roage. Sa avem o zi, in care sa putem sa ne rugam lui Dumnezeu”, a spus Lubanovici, intr-o conferinta de presa. El a aratat ca nu a stabilit, inca, data acestei Zile naţionale de rugăciune.

Lubanovici a precizat ca propune ca pe 20 iulie, adica de Sfantul Ilie, sa se sarbatoreasca Ziua romanilor de pretutindeni. “Sa incurajam romanii sa se intoarca acasa si sa nu uite de unde au plecat”, a explicat deputatul PDL. Acesta a mai spus ca va initia un alt proiect de lege prin care sa incurajeze romanii din diaspora sa adopte si sa ajute copiii orfani sau persoanele cu dizabilitati. (sursa: e-actual)
-----------------------------------------------------
Problema mea nu e ca romanii ar avea prea multe zile libere peste an (cum sugereaza unii). Intr-un top realizat de Wall Street.ro se arata ca tara noastra se situeaza abia pe locul 11, cu 30 de zile libere pe an (concediu de odihna + zile libere legale), fiind depasita de tari precum Franta (40), Austria (38) sau Ungaria (33). Deci nu avem prea multe.

Totusi, nu vad de ce am avea o zi libera legala pentru rugaciune. Si la aceasta zi libera sa aiba dreptul doar cei ce "se declara crestini"? In acest caz propun sa aiba si ateii o zi libera in care sa isi sarbatoreasca libertatea de credinta. Dar sa nu uitam de musulmani sau de mozaici, sa le facem si lor o zi pentru rugaciune. Dar, pana la urma, oamenii astia nu se pot ruga si in alte zile?

Cealalta, cu Ziua romanilor de pretutindeni e ok. Mi se pare ca ne lipseste o zi libera in plina vara (asa cum era 23 August pe vremuri). Ziua de Sfanta Marie nu e ok, fiindca in loc sa mergi cu cortul trebuie sa mergi la biserica/manastire. Sa fie ca si un 1 Mai dar mai in mijlocul verii. Dar, pana la urma, sunt si eu subiectiva. Probabil cand voi ajunge pe la 50 de ani o sa imi trebuiasca mai mult o zi a rugaciunii decat una de mers cu cortul. Desi eu sper sa nu ajung acolo.

Mi-a placut comentariul lui Looser de pe site-ul aratat mai sus:

"Atunci de ce nu o zi libera de celebrare a imperecherii licuricilor? Sau pentru inflorirea primilor ghiocei, ca sa-i poti privi in tihna cum se deschid? Sau o zi de sarbatoare nationala pentru cand intra primul deputat/senator/ministru in parnaie pentru faradelegi pe spinarea poporului roman? Sau ziua libera a oamenilor care vor sa faca yoga? Eventual o zi libera nationala in care sa stergem cainii vagabonzi la fund?"

Ganduri pe fuga

*** Cica azi noapte a ars ceva apartament in blocul in care locuiesc. Zicea o baba care a tinut neaparat sa ne transmita aceasta informatie dis-de-dimineata, inainte sa mergem la serviciu (ca sa avem ce povesti probabil). Ne-a spus-o pe un ton confidential, atat de soptit incat abia am auzit-o, de parca era secretul secretului, dar se vedea ca abia asteapta sa mai ii iasa vreun cunoscut in fata ca sa ii spuna si acestuia grozavia.
- "Vai, maica, a fost foc az'noapte! A ars la noi in bloc, da' nu stiu unde, in fata sau in spate. Da' doua echipe de pompieri au fost. Va spui eu ca i-am auzit. La 12 noaptea au fost".
(Da pe dracu! La 12 si un sfert s-a terminat filmul la care ne uitam (The Taking of Pelham) si nu am vazut sau auzit nimic suspect. O fi zisat baba)

Totusi, de cand locuim in blocul asta (de vreun an si trei luni) ne simtim si noi mai in rand cu lumea. Adica parca se intampla ceva si in jurul nostru - avem vecini care se manifesta dragut, in stilul jurnalelor de groaza de la ora 5. Anul trecut era bezmeticul acela care cica umbla prin somn si s-a aruncat de la etajul patru pe balcon, cu tot cu perdea si a aterizat pe capota masinii unui vecin. Au dat si la stiri. Pentru amarasteanul acela noi am sunat la 112 - ne trezise din somn la 5 dimineata cazand pe masina si de acolo pe sosea si de la etajul patru asa se vedea de parca era mort, invelit intr-o perdea plina de sange. 

In plus, daca nu tot la doua zile dar sigur la trei zile vine Ambulanta la unul din blocurile vecine (banuiesc la acelasi bolnav, ipohondru sau nu), deci avem jocuri de lumini pe strada. Deja si stim la cine merge ambulanta asa ca ne e lene sa sarim la geam rosi de curiozitate, cum fac majoritatea babelor si mosilor din bloc. Am vazut o data, de doua ori si deja stim, e o rutina.

Mai e si vecinul de dedesubt care suspectez ca fie si-a gasit amanta sau servici (si nu prea mai freaca menta pe acasa), fie si-a ucis consoarta si a ingropat-o undeva fiindca de la o vreme incoace e destul de liniste pe la ei. Nu ca si pana acum, cand eram pe punctul de a suna la politie in fiecare seara crezand ca cei doi vecini s-au luat la omor (mai mult el pe ea decat invers).

*** Altfel...vine primavara si incep sa o iau razna. Ieri mergeam spre ITM sa duc niste acte la vizat cand, ajunsa la jumatatea drumului (fara posibilitatea de a ma intoarce la servici si a ajunge apoi la timp la ITM in orarul lor prescurtat), imi dau seama ca parca sunt prea libera in miscari (aveam amandoua mainile libere). Hopa! Am uitat nenorocita de sacosa cu documente la birou. Futui. Mai ceva ca in filmele cu prosti.

In rest abia astept sa vina primavara (si mai cu seama vara) sa mai ies la o terasa ca deja m-am imbacsit de la atata stat in casa. Sa mai ies seara la un ping-pong intre blocuri, ajutati de o sticla de bere palmata astfel incat sa nu fie vazuta de garda care isi face rondul prin parc. Nu de alta dar nu avem chef sa platim o amenda pentru consum de bauturi alcoolice in public. Si nici nu vreau sa mai ajung pe Agenda Neagra a jandarmilor aradeni. Prietenii stiu de ce!

Un Fan Stargate Atlantis cu Bani

Fanii seriilor Stargate SG 1 si Stargate Atlantis sunt numerosi (recent ma numar si eu printre acestia) si raspanditi pe toate meridianele globului. Dar, totusi, putini se pot compara cu Jacob Yarmuth din Louisville, SUA, acest pasionat-obsedat al seriei Stargate Atlantis, care a cheltuit nu mai putin de 70 de mii de dolari pentru a-si construi un Home Theater dupa stilul si infatisarea serialului favorit.


La intrarea in acest cinema particular se gaseste un senzor de miscare care actioneaza usa cu logo-ul Stargate, Atlantis, usa ce deschide parca intrarea intr-o alta lume - Galaxia Pegas cu al sau Atlantis.

 

Ecranul este circular, avand forma unei porti stelare refacuta la scara, cu simbolurile binecunoscute pe margine. Desprinse parca din lumea Sci-Fi sunt si instalatiile de lumini si sunet, dar si playerul care poate stoca pana la 80 de DVD-uri. Sistemul audio THX emite pe 7 canale si e acompaniat de 2 subwoofere IW. Un cer instelat deasupra, pe care se misca luminile spatiului cosmic: comete, nave etc.


Intr-o astfel de atmosfera cum sa nu te simti bine urmarind ultimele aventuri ale eroilor favoriti?

Sursa: PlanetOddity.

Garantia orice ar fi! de la Toshiba

  • luni, 15 martie 2010
  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Nimic nu poate fi mai suparator, in opinia mea, decat sa fac o prostie si niste oameni (altii decat mine) sa aiba de suferit din pricina acestei prostii. S-a intamplat asta in cazul laptopului unei amice si ar fi fost super sa fi avut la vremea respectiva "garantia Orice ar fi". Dar n-a fost sa fie asa. 

Nu am si nu am avut laptop, dar asta nu ma impiedica sa va spun povestea urmatoare. Aveam nevoie de un laptop. Cum bani sa imi cumpar unul nu am avut, am hotarat sa ii cer unei amice laptopul imprumut (vreo doua ore cat aveam nevoie sa fac o prezentare la facultate). Desi nu imi place sa iau lucruri cu imprumutul (tocmai pentru a evita neplaceri de genul celei descrise mai jos), de data aceasta mi-am calcat pe inima si am cerut (si primit, din pacate) laptopul acelei prietene. Pusa la patru ace, cu tocuri, frizura si costumas "office" urma sa imi sustin o lucrare semestriala la sociologia artei. Eu, care din jeansi si "adidasi" nu ies decat in cazuri de forta majora, eram intru totul imaginea pura a unei femei de afaceri de succes. Totul a mers struna : powerpointul mi-a adus numai aprecieri, lucrarea si munca mi-au fost aplaudate - in fine, totul  a iesit ca la carte. Eram in culmea fericirii. Tocmai plecam spre casa cand, netrebnica de mine, nefiind obisnuita sa umblu cu pantofi cu tocuri, m-am impiedicat si efectiv m-am rostogolit pe scari. Bine, ca sa fiu sincera, eu mai mult am alunecat, in schimb laptopul amicei mele s-a rostogolit de-a binelea. Atat de bine incat nici nu a mai vrut sa porneasca. Cand m-am cules de pe jos (cu ajutorul unor colegi saritori) imi statea inima in loc de frica sa nu fi patit ceva. Laptopul, nu eu. Eu eram vie si nevatamata, dar imi venea sa intru in paman de rusine si necaz. As fi preferat sa imi fi rupt eu o mana sau un picior decat sa fiu nevoita sa ii duc colegei mele laptopul facut praf. Daca era laptopul meu nici nu m-ar fi pasat, dar asa, obisnuita sa pretuiesc si sa am grija mai mult de ce e a altcuiva decat ce e al meu imi era efectiv groaza de ceea ce am fost in stare sa fac. Si da, laptopul era, cum zice neamtul, kaput.

Uite asa am ajuns sa platesc un laptop care nu era al meu, de care m-am bucurat maxim doua ore in viata si din pricina caruia am ajuns de rasul colegilor. Daca as fi avut norocul unei garantii "anti-prost" eram  mai castigata. Deci, pentru bietii nefericiti posesori de laptopuri care vor sa faca o fapta buna si un pustiu de bine unui(ei) amic(e), (dandu-le un laptop imprumut) garantia Toshiba "Orice ar fi este" un Must Have!


P.S. Apropo, stiti de ce isi permite Toshiba sa dea "garantia orice ar fi"? Pentru ca stie ca nu e cazul - de stricat aparatele nu se prea strica (ca de aceea ai ales Toshiba si nu un Noname), de furat avem noi grija sa nu fie furate (cand tii atat de mult la un laptop ai grija de el, nu il lasi la indemana hotilor), la fel, de deteriorat nici vorba, mai ales ca in primul an te porti cu laptopul ca si cu un nou nascut - mai ar ramane varianta cu somajul, dar fiindca laptopul ne ajuta sa ne facem treaba cum trebuie si aceasta varianta cade. Deci, practic, Toshiba nu risca nimic iar tu esti un client multumit.

Munca - care te omoara!

Nici nu am stiut ca munca epuizanta cauzatoare de decese are si un nume - este vorba despre Sindromul Karoshi, recunoscut ca accident de munca in Japonia, tara care, prin excelenta, face  din munca asidua o onoare. Nu ca ar fi ceva rau cu munca, dar totusi, munca ar trebui sa te ajute sa traiesti nu sa te ajute sa mori, nu? ""Karoshi" este un termen japonez, care înseamnă "moarte din cauza supramuncii". Primul caz de Karoshi a fost consemnat, evident, în Japonia, în 1969, iar ministerul muncii japonez a început să publice statistici anuale referitoare la decesele Karoshi din 1987. Deşi iniţial s-a admis că au existat doar 80 de victime între 1987 şi 1989, o comisie de anchetă a concluzionat că, într-un singur an (1990), peste 10.000 de oameni au murit din pricina sindromului Karoshi numai în Japonia." (sursa)

Bineinteles ca acest articol a aparut ca urmare a stirii despre tanara de 34 de ani, mama a doi copii si sotie, care efectiv a muncit pana la epuizare - o epuizare si un stres care i-au cauzat moartea. Normal ca pe certificatul de deces nu va scrie la cauza decesului "munca", dar trebuie sa recunoastem ca munca epuizanta, chiar daca nu te omoara in mod direct (ca sa zic asa) poate sta la baza aparitiei unor afectiuni cauzatoare de decese.

Eu una nu pot sa inteleg asa ceva. Pur si simplu e dincolo de puterea mea de intelegere: cum poate o mama a doi copii de nici trei ani sa se munceasca pana la moarte? Am lucrat si eu in medii stresante si de multe ori stresul la serviciu e atat de mare incat imi vine sa-mi iau campii. Dar aceste perioade sunt scurte, normale, daca pot spune asa, iar daca se prelungesc prefer sa imi dau demisia si sa imi caut altceva. Stiu ca e criza si ca nu gasesti usor de munca, dar nici sa te omori la serviciu nu se poate.

Poate oricine sa vina sa spuna ca atunci cand ai copii nu te mai gandesti la altceva decat ca nu ai bani sa le pui mancare pe masa, dar nu ar trebui sa te gandesti la ei inainte de a muri cu capul pe birou? Si nu, nu puteti veni nici sa ziceti ca oamenii astia muncesc pentru a avea o paine pe masa. Oamenii astia nu sunt muncitorii necalificati, care au salar de 500 de lei, ci salarii de la 1200 in sus. Nu masa zilnica si-o asigura ci alte cheltuieli - se stie ca cu cat castigi mai mult cu atat cheltuiesti mai mult. Imi pare rau sa o spun, dar nu e normal ca tu, mama tanara a doi copii mici sa muncesti in halul asta fara sa te gandesti ca iti poate fi fatal.

Jocul de Luni - Railroad Tycoon

Ajuns deja la al treilea joc, Railroad Tycoon 3 va propune sa recreati istoria cailor ferate din diverse regiuni ale lumii, intr-un mod atractiv si cu o grafica ok, mult mai bine realizat decat celelalte versiuni. Daca va plac jocurile de tip Tycoon veti iubi acest joc, mai ales ca aveti posibilitatea sa alegeti intre a va juca, de exemplu, in Satatele Unite ale Americii in timpul Razboiului de Secesiune sau in timpul celei de-a III-a Republici Franceze, dar si - preferatul meu - de a juca varianta cu Orientul Expres, unde puteti construi cai ferate in tarisoara noastra.


Nu stiu exact cate nivele sunt (nu am apucat sa joc decat cateva), dar sunt mai multe nivele grupate pe grade de dificultate. La inceput ai optiunea de a juca un tutorial care sa te invete actiunile de baza ale jocului si e de dorit sa completezi acest tutorial care te va ajuta sa prinzi mai repede ideea jocului. In rest, "the sky is the limit" ("cerul este limita"), adica poti alege sa joci competitiv, respectiv sa indeplinesti la timp obiectivele fiecarui nivel (si sa primesti premii) sau sa joci relaxat, axandu-te pe dezvoltare, pe extindere, fara a fi presat de timp.


In plus, daca esti pasionat de grafice, de statistici, de jocul la bursa sau dividende din actiuni, jocul iti ofera o gama larga de posibilitati. Poti sa te axezi doar pe construirea si exploatarea cailor ferate sau sa iti extinzi compania, cumparand actiuni la alte societati sau chiar cumparand fabrici, uzine sau ferme care sa iti aduca venit suplimentar.


Una peste alta, jocul o sa va prinda si o sa va faca placere sa il jucati, mai ales in modul relaxat. Pornesti de un orasel pierdut in lume, construiesti o cale ferata pana la un alt orasel din apropiere, iti cumperi un trenulet si il pui la treaba. De aici si pana la costruirea unui adevarat imperiu nu e decat un pas.

Spor la joc!

Ganduri pe fuga - Noutati

***  Fiindca tot vine primavara si se lungeste ziua, se face cald si doar-doar se opresc si ploile, probabil vom iesi din nou la Ping-Pong prin parcurile Aradului. In aces caz ar fi interesant sa avem si noi astfel de palete:


In felul acesta nu o sa mai scapam paleta din mana cand ne e lumea mai draga. Oare cum ne-am descurca cu asa ceva? Cica daca folosesti acest dispozitiv in locul paletei clasice ai un control mult  mai bun al mingii, te misti mai liber si e mai intuitiv, intrucat miscarea manii e naturala iar instinctul lucreaza mai bine in acest caz.


*** Harti pentru fumatori - daca tot s-a ajuns la situatia in care, ca fumator, trebuie sa stii foarte bine care local accepta fumatorii, unde ai dreptul sa tragi un fum si daca poti merge la un eveniment fara a fi nevoit sa iti lipesti plasturi cu nicotina, iata ca japonezii au dezvoltat o aplicatie soft care contine o harta unde poti vedea toate locurile unde iti poti aprinde o tigara fara sa fii nevoit sa te ascunzi.




***  Pe final, va las cu masina viitorului - Rollersphere - Imaginati-va ca va plimbati cu masina pe un drum oarecare si observati ca spre voi se indreapta, cu viteza, o sfera de dimensiunea unei masini. Cum ati reactiona?









Stati linistiti, e doar masina viitorului, o sfera pe care o poti "conduce" cu ajutorul unui joystick.

Incet, incet...imi revine pofta de viata

  • Scris de FB Ronnie
  • Etichete:

Spre rusinea mea, nu am mai postat pe blog din 18 Februarie. Noroc ca ZumiElla a reusit sa mai scrie cate ceva ca altfel ramaneam cu totul fara vizitatori. Multumesc ZumiElla.

Ce sa zic? Am trecut printr-o perioada mai dificila. Poate ca de vina e si vremea asta, ca nu mai e chiar iarna dar parca nici primavara nu vine. Si chiar as vrea sa vina odata primavara sa mai iesim la o iarba verde, la o terasa la o bere...

Si la serviciu treburile au cam inceput sa se precipite, sa se adune hartii pe masa si parca toate sunt urgente, una mai importanta decat alta. Mi-am si schimbat locul de munca, intre timp, dar de fapt "e tot o Marie cu alta palarie", du e mare diferenta. Totusi, pe viitor se anunta schimbari mai mari. Pana la urma, cine stie ce va mai fi...

Ei bine, cu toate aglomerarile astea sper totusi sa mai imi fac putin timp sa mai citesc stiri, sa vad ce se mai intampla prin lume, sa mai vad un film bun (ultimul pe care l-am vazut si mi-a placut a fost My sister's keeper, despre care am sa scriu intr-o zi) sau sa mai citesc o carte (acum am dat-o pe Jules Verne, daca tot am ocazia sa il recitesc si colectionez).

Incet, incet...parca totusi imi revine pofta de viata. Astept si niste vesti bune. Sper sa fie. Anyway...sunt putin mai optimista decat saptamana trecuta.

Ah, si multumesc tuturor pentru urarile de bine. Imi pare rau ca nu am raspuns la timp. La multi ani tuturor doamnelor (dar si domnilor), sa aveti o primavara frumoasa si o renastere a optimismului si a bucuriei de viata. (mersi Veronica pentru premiu si urari).

Nomenclatorul de meserii

  • marți, 9 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Am auzit deunazi ca vrajitoarele ar dori ca si profesiunea lor sa se regaseasca in nomenclatorul de meserii. Chiar asa, de ce nu daca vor sa intre in legalitate.
Am si eu o sugestie. Hai sa inscriem in nomenclatorul de meserii si profesia de haiduc. Cred ca v-a fi meseria cea mai cautata in actuala conjunctura sociala. Daca tinem cont ca se practica din vremuri stravechi, e o meserie care nu si-a pierdut niciodata actualitatea, care acum ar avea cel mai mare succes, de ce sa nu o legalizam.
Definitia haiducului:- ia de la cel bogat, partea cu impartitul la cei saraci nu mai e de actualitate.
In prezent avem haiduci in Italia, Franta, Spania, cam prin toata Europa, doar ca sant in ilegalitate.
A nu ca noi am inventat-o, profesia asta se practica si in alte tari. Dar daca ne grabim si o includem in nomenclator, poate o si brevetam, ce orizonturi largi, ce perspective se deschid in fata noastra?
Daca vom avea licenta de practicare a meseriei vor fi o gramada de avantaje si vistieria statului se va umple. Cum? -Impozitul pe profit pe care il vor da haiducii si taxele de licenta pe care le vor plati tarile in care acesti haiduci isi vor practica meseria.
Trebuie doar ca aceasta profesie sa se regaseasca in nomenclatorul de meserii. Ca meseriasi avem destui. Avem meseriasi super-calificati.


Un primar inventiv

  • Scris de ZumiElla

Avem la noi in judet un primar cu initiativa si mai ales cu grija fata de cetatenii localitatii pe care o pastoreste.
Ca sa-si fereasca concetatenii de accidente nefericite a plantat niste semne pe care nu ai sa le gasesti in nici o carte de circulatie. Acesta semne sant plantate in preajma barurilor.

Atenţie: cetăţeni turmentaţi la Pecica!

Iar soferii se amuza, dar spun ca chiar sant mai atenti cand vad aceste semne.
Si inca ceva sunt unice la noi in tara le poti vedea doar in Pecica.



Lectura ca divertisment

  • luni, 8 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Imi place sa citesc. Ma bucur ca si copii mei mi-au mostenit pasiunea pentru carti.

Pe vremuri daca cumparai o carte buna neaparat iti venea la pachet si o carte in care era slavit conducatorul iubit. Nu ma deranja chiar din cale afara, ca pretul era accesibil.
Dupa '90 cand au aparut atatea carti cumparam in fiecare luna 3-4 carti. Au trecut anii si cartile au devenit tot mai scumpe si abia reuseam sa mai cumpar o carte la 3-4 luni.
Asta pana am descoperit anticariatele din Cluj. De cate ori mergeam in vizita la fiica-mea care era studenta in Cluj, prima iesire in oras era la anticariate. Cunosteam toate anticariatele din preajma Hajdeu-lui. De fiecare data cand veneam acasa aveam in bagaje 5-6 carti.
Imi place sa citesc dar nu ma pot apropia de o carte noua. A-ti vazut ce preturi sant prin librarii, te ia cu lesin doar sa te uiti. O carte te costa de la 35 de lei in sus, chiar e un lux sa-ti cumperi o carte. M-am inscris la biblioteca, fiindca cartile mele au fost citite de 2-3 ori si am destul de multe.
Am sa va recomand 3 carti care mie mi-au placut, le am in biblioteca personala si cred ca le-am citit cel putin de 2 ori.
Furia Ingerilor de Sidney Sheldon - eroina principala Jeniffer o avocata frumoasa in ascensiune. O lume periculoasa si impresionanta. Tinutul negru al crimei organizate, sali de judecata, procurori ambitiosi, politica. O carte interesanta pe care nu iti vine sa o lasi din mana.
Din Dragoste Pentru un Copil scrisa de Betty Mahmoody Arnold D Dunchock - drama unei femei casatorite cu un iranian. Drama unei mame care e amenintata cu pierderea copilului. Fuga din Iran a mamei impreuna cu copilul. O drama adevarata, o carte care merita citita.
Un Cavaler Pentru Mine de Meagan McKinney -un grup de femei victime ale unor agresiuni formeaza un club privat de ajutorare si de consiliere. Lucrurile scapa de sub control cand politia nu reuseste sa-i aresteze pe agresori. Femeile angajeaza un ucigas sa le razbune. O lectura interesanta care te prinde.


Taxe.....impozite..... cosul zilnic.....

  • sâmbătă, 6 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Am fost sa platesc impozitul. Prima surpriza neplacuta m-a asteptat la casierie.
Impozitul pe cladire a crescut fata de anul trecut, de parca nu era de ajuns a crescut si taxa la gunoi.

M-am grabit sa-mi platesc taxele in speranta ca beneficiez de aceea reducere pe care o ai daca iti platesti impozitul pana la 31 martie. Pentru mine la fel ca si pentru ceilalti pensionari conteaza acei 10-12 lei pe care reusesc sa-i economisesc.
Surpriza neplacuta, in loc sa economisesc 10-12 lei am platit cu 50 de lei mai mult decat anul trecut.
Poate pentru altii nu e mult dar pentru mine conteaza acei 50 de lei care au iesit din buzunarul meu.
Explicatia edilului-sef nu ma incalzeste cu nimic: cica nu au mai crescut impozitele de vreo trei ani. Si atunci va-ti trezit sa le mariti acuma in plina criza?
Salariile si pensiile au inghetat, au ramas la nivelul anului trecut ca doar e criza. Si atunci de unde sa scoti bani in plus ca sa platesti impozitele si taxele marite?
Si asta nu-i totul, daca anul trecut am cumparat painea cu 2,20 lei anul asta o cumpar cu 3,20 lei, ca sa nu mai spun ca toate alimentele s-au scumpit de anul trecut, doar veniturile au ramas aceleasi.
Pana cand mai putem sa rabdam aceasta umilinta si bataie de joc a celor care se numesc clasa conducatoare?
Pana cand acceptam sa ne fie calculat cosul zilnic care e la limita subzistentei de cei care cheltuiesc fara nici un discernamant, banii pe care noi cei multi santem obligati sa-i platim?
Pana cand vom rabda ca guvernantii sa ne transforme pe toti in hoti ca sa putem supravietui cu aceste venituri de mizerie?
Auzi zilnic de tragedii intamplate unor oameni care fura fier vechi din hale vechi dezafectate. Fura oamenii ca nu au cum sa-si intretina familia. Se stie ca fura se spune la tv ,doar conducatorii nostri se fac ca nu stiu.
Asta e viitorul celor care au muncit o viata, sa devina hoti? Alternativa nu au acesti oameni ori hoti ori muritori de foame impreuna cu familia.
As vrea sa spun ca inteleg ca trebuie sa facem un efort ca sa depasim criza.
Dar de ce trebuie sa suferim doar noi cei care intotdeauna am dus greul?


Bancuri

  • vineri, 5 martie 2010
  • Scris de ZumiElla

Un oltean aterizeaza dintr-o data in fata a doi politisti.
- Tu de unde picasi, ma? striga unul.
-Pai, eu sant parasutist.
-Si unde ti-e parasuta?
-La etajul trei, o bate barbatul.

Un politist opreste un sofer:
-Trebuie sa facem o proba de alcoolemie.
-Sant de acord. si cine nu mai poate sa bea, plateste toata consumatia....

Un oltean canta pe o strada din Timisoara noaptea tarziu:M-a facut
muica oltean, maaaai!
- Da' ce voiai sa te faca, ministru? ii raspunde un individ trezit din somn.

Care e definitia limbii?
-???
-Limba este un organ muscular mobil, care face legatura intre marul lui
Adam si parul lui madam.

- Care este dezavantajul unei lupe?
-???
- Mareste, dar nu intareste!

- De ce se stropesc politistii cu apa din closet, dupa ce se rad?
-???
-Au auzit ca dupa ce te razi trebuie sa te dai cu apa de toaleta.....

-De ce se feresc oltenii sa doarma pe paie sau in fan?
-???
- Ca sa foc atunci cand le-o scapara mintea.

O femeie cuminte si frumoasa, din Caracal, ajunge la Bucuresti
se duce la teatru. Revenita acasa, sotul o descoase:
- Ei, femeie, cum a fost la teatru?
- Foarte frumos. O sala mare, plina de oameni. S-au stins lumi-
nile. Un domn s-a asezat langa mine si a inceput sa ma pipaie.
-Lasa, fa, fleacurile! Mie spune-mi cum a fost piesa?
-Pai, cum sa-ti spun, piesa a fost de vreo doua ori mai lunga
decat a ta!

Democratia in Romania

  • Scris de ZumiElla

Toti am sperat intr-un trai mai bun in democratie. Am crezut ca o vom duce-o mai bine decat pana atunci. Vorbesc de cei ce muncesc nu de cei ce stau cu mana intinsa.
Au trecut 20 de ani de democratie si noi cei multi o ducem tot mai greu.
Imi pun des intrebarea: ce ne-a adus democratia? Raspunsul: ne-a adus umilinta unui trai la limita subzistentei.
Imi vor spune unii ca ne-a adus libertatea. Care libertate?
Poate e libertate pentru unii. Da, e libertate pentru Dinescu sa-l injure si sa-l terfeleasca pe presedintele tarii. Dar un muncitor care nu e multumit cu banii pe care ii castiga nu are libertatea sa protesteze. Patronul ii inchide gura, spunandu-i ca asteapta 100 de oameni la poarta sa se angajeze in locul lui.
Avem libertatea de a privi vitrinele cu tot felul de bunatati, doar de a privi ca nu avem bani sa si cumparam.
Avem libertatea de a locui in canale, ca cei multi nu isi pot permite sa-si cumpere nici macar in rate o garsoniera.
Avem libertatea de a alege, vrem hrana sau vrem medicamente ca amandoua nu merg.
Avem libertatea de a alege sa fim dezbracati sau desculti.
Avem libertatea de ai privi pe cei care fac parada cu bogatia lor.
Avem libertatea de ai privi pe parlamentari cum se doteaza in fiecare an cu tehnica performanta pe care nici macar nu stiu la ce sa o foloseasca.
Asta e democratia, sa avem toate aceste libertati?
Sa stiti ca eu m-am saturat de asemenea democratie.
Pentru mine era mai bine in trecut cand indiferent de salariul pe care il aveai puteai sa-ti faci un apartamant in rate, conditia era sa muncesti. Salariul era in asa fel calculat sa-ti ajunga sa-ti platesti cheltuielile dar sa-ti mai ramana si din ce sa traiesti, ba mai puteai sa si economisesti ceva.