FB Ronnie & ZumiElla

Bizon de apartament, pl. Bizoni de apartament, (substantiv masculin), cu denumirea ştiinţifică Bysonus cocalarus domesticus (se deosebeşte de Bizonul din trafic, pl. Bizoni din trafic – cu denumirea ştiinţifică Bysonus cocalarus machina , popular = Cocalarul cu Merţan), este la ora actuală cea mai întâlnită specie din fauna urbană a României. Denumit şi, Cocalarul cu vilă, Bizonul de apartament este răspândit natural din vestul ţării până la Marea Neagră, având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică. La ora actuală însă, se doreşte exterminarea acestei specii, considerată de către mulţi specialişti ca fiind dăunătoare.

Bizonul de apartament este un animal de o inteligenţă mediocră (chiar subunitară). Este de talie mare, definitorie pentru această specie fiind burta mare şi revărsată în afară, purtată cu mândrie. Corpul îi este acoperit aproape în totalitate cu păr, în afara creştetului, care este afectat de calviţie (exemplu viu al zicalei “Părul deştept părăseşte capul prost”). Elementele caracteristice sunt fruntea îngustă şi teşită, nasul de boxer şi bărbia împinsă excesiv înainte, având buza inferioară lăsată.

Hrană, areal, comportamente şi obiceiuri

Este răspândit în România, de la graniţa de Vest până la Marea Neagră, pe tot cuprinsul ţării, preferând zonele de aglomerare urbană. Recent s-au semnalat specimene şi în alte ţări, cum ar fi Spania, Italia sau chiar Germania.

Este un animal omnivor (la fel ca porcul), care mănâncă absolut orice, în cantităţi foarte mari. Preferă să manânce rahat. Băutura favorită este berea la pet, dar bea cu plăcere şi alte băuturi alcoolice.

Iubeşte zgomotele, şi nu suportă locurile retrase, sălbatice, considerându-se un animal foarte sociabil. În realitate, celelalte fiinţe cu care intră în contact (în afara acelora din aceeaşi specie) încearcă să îl ocolească pe la distanţă. Zgomotele care îl atrag în mod deosebit se numesc în limbaj popular “manele” şi sunt ascultate în orice ocazie şi la un volum sonor cât mai ridicat.

Nu este un animal folositor, nefiind în stare să contribuie la amenajarea teritoriului. În acelaşi timp însă, este în stare să înţeleagă valoarea unui drum făcut de oameni şi să-l folosească în interes propriu. Are anumite trasee şi trecători preferate şi este deosebit de nervos dacă îi stau alţii în cale.

Bizonul de apartament îşi face vizuină în blocurile cu apartamente din aglomerările urbane. El foloseşte obiceiul marcajului, pentru a-şi delimita teritoriul, respectiv urinează în toate cele patru colţuri ale blocului unde locuieşte, delimitând astfel blocul, trotuarul şi câte 2 metri de şosea pe care le consideră proprietate personală.

Nu se cunoaşte precis metoda de împerechere a Bizonului de apartament. Deşi noi şi noi exemplare îşi fac apariţia aproape zilnic, încă nu s-a stabilit cu exactitate de unde apar aceştia.

Se cunoaşte, însă, faptul că nici o femelă care se respectă nu se apropie de Bizonul de apartament, de aceea specimenul este nevoit să îşi satisfacă nevoile sexuale apelând la alte modalităţi, cum ar fi curtarea de Pitzipoance (o altă specie de animal recent apărută) sau autosatisfacerea.

Fiind considerată o specie dăunătoare şi periculoasă, specia Bizonului de apartament, precum şi aceea a Bizonului din trafic, trebuie ocolită şi stârpită cu orice ocazie.