FB Ronnie & ZumiElla

Pentru cine nu cunoaste Aradul, sa va explic:  Piata Obor este "piata de vechituri", un targ care se intinde pe suprafata a trei terenuri de fotbal, unde gasesti de toate (absolut orice, vorbesc serios!), de la lucruri noi-noute (imbracaminte, incaltaminte, diverse unelte) pana la haine si incaltari second-hand, vechituri, antichitati, carti, animale de companie...tot ce iti doreste sufletul.

Oborul e locul unde - mai ales duminica, dar si vinerea si sambata - se intalnesc o buna parte din aradeni. Unii pe post de vanzatori, altii drept cumparatori sau gura-casca. Oborul este binecunoscut pe plan local, dar vin aici chiar si din judetele vecine (sau chiar din alte tari).

Duminica de duminica mii de oameni se plimba printre randurile cu marfuri expuse spre vanzare. Daca mergi la Obor este imposibil sa nu intalnesti macar un cunoscut, o rubedenie sau un prieten - astfel incat oborul aradean e un loc de intalnire aglomerat al orasului.

Acest ultim aspect a devenit brusc important pentru politicieni si cei care se ocupa de campaniile electorale ale acestora. Va dati seama ca este visul oricarui manager de staff electoral sa ajunga intr-un timp relativ scurt (2-3 ore) la mii de potentiali votanti. Practic, e ca si cand ai aduna mii de oameni la un miting, fara insa a avea costurile mari pe care le-ar implica un miting electoral. Nu faci efortul de a atrage oamenii intr-un loc - nu! - pur si simplu iti vine electoratul pe tava: tot ce trebuie sa faci e sa ai la indemana suficiente pliante, pungi, calendare si alte materiale de convins lumea sa voteze.

Duminica ce tocmai a trecut am dat o fuga prin Obor sa mai cheltuim ceva bani. In putinul timp cat am fost acolo (1-2 ore maxim) ne-am intalnit cu PDL-istii, cu PNL-istii si cu ai lui Oprescu. Dar sa vedeti numai ce diferenta enorma intre cum suntem vazuti noi, prostimea, de catre staff-ul electoral al candidatilor la presedintie.

Sustinatorii lui Oprescu erau putini. Am numarat patru sau cinci - erau in grup si imparteau pungi de plastic vanzatorilor. Nu au interactionat cu nimeni si se prelingeau prin multime apreoape neobservati si cam timizi.

PNL-istii au venit cu o duba cu poza lui Antonescu si inscrisuri de campanie pe ea. au oprit la intrarea in Obor si imparteau pliante, calendare si plase de plastic. Erau doar doi (respectiv soferul si tipul din dreapta) si nici macar nu s-au sinchisit sa coboare din masina, elitistii naibii! De parca nu doreau sa se amestece cu prostimea, ca si cand noi toti ceilalti am fi fost contagiosi, purtatori ai unei boli cel putin la fel de periculoasa precum ciuma. Mai lipsea sa poarte masti chirurgicale - sa-ti vina sa-i scuipi in ochi, nu alta. Asteptau sa se faca coada la masina pentru a imparti materialele de campanie (Si s-a facut coada, ca doar romanul se omoara dupa chestii gratuite, fie ele doar niste amarate de pungi de plastic).

PDL-istii, in schimb, au fost o adevarata turma. Pe putin 20 de oameni - toti eleganti, cu esarfe portocalii la gat, zambitori si siguri pe ei. Imparteau pliante, calendare, chibrituri, bratari, pungi de plastic si pixuri. Ce mi-a placut la ei a fost ca nu s-au sfiit sa intre printre oameni, ba mai si dadeau mana cu unii, salutau si zambeau politicos - cum sa va spun, dar cel putin la suprafata, aratau respect pentru noi, electoratul, spre deosebire de ceilalti amintiti inainte.

Nu stiu cati dintre aradenii prezenti la fata locului au observat diferentele aratate mai sus intre felul in care au fost abordati da catre sustinatorii celor trei candidati, dar - chiar daca nu au constientizat sau analizat intamplarea asa cum am facut eu - sunt sigura ca fiecare a sesizat aceasta diferenta in subconstient.

Acum, sincer, ziceti si voi cu cine ati vota? Ai lui Oprescu, cvasi-inexistenti precum candidatul pe care-l sustin? Ai lui Antonescu, care nu si-ar fi coborat fundurile din masina pentru a nu se contamina de la prostime? Sau ai lui Basescu, care s-au amestecat printre muritorii de rand si au dat mana cu noi, aratandu-ne cel putin respect?