FB Ronnie & ZumiElla

O seara de iunie, cu un timp ideal sa iesi la o plimbare. Pornim la plimbare si ne oprim in parc, e atat de frumos, povestim, ne simtim bine. Avem la noi cate o banana. S-a innoptat, dar e frumos e liniste, stam pe banca vorbim radem, mancam banana. La un moment dat eu, aproape sar de pe banca, ma intorc privesc in intunericul din spatele nostru terorizata. Vero ma priveste nedumerita, ce e, ce te deranjeaza, de ce esti asa de oripilata ? Pur si simplu interpreteaza gresit starea mea, eu nu sant oripilata sant speriata, terorizata. Dar cum s-au derulat faptele, noi stateam pe banca vorbeam si mancam banana, trei tineri trec pe alee prin fata noastra si unu dintre ei, trage o ragaiala care semana mai mult a behaiala. Eu care am o imaginatie cam aiurita, [inainte de faza cu tinerii, in jocul de lumini si umbre am vazut un jaguar care se catara intr-un copac] am crezut ca in spatele nostru, printre copaci e o turma mare de oi in transhumanta prin centrul orasului si berbecul satul de iarba a poftit la banana din mana mea, de acea am sarit de pe banca ca sa-mi apar banana. Cat am mai ras in seara aceea.
Parcul cu pricina este in centrul Cluj-ului.
E o amintire frumoasa pe care am inchis-o intr-un sertaras, ca din cand in cand sa o mai scot de acolo si sa ma bucur de ea.