FB Ronnie & ZumiElla

Nimic nu poate fi mai suparator, in opinia mea, decat sa fac o prostie si niste oameni (altii decat mine) sa aiba de suferit din pricina acestei prostii. S-a intamplat asta in cazul laptopului unei amice si ar fi fost super sa fi avut la vremea respectiva "garantia Orice ar fi". Dar n-a fost sa fie asa. 

Nu am si nu am avut laptop, dar asta nu ma impiedica sa va spun povestea urmatoare. Aveam nevoie de un laptop. Cum bani sa imi cumpar unul nu am avut, am hotarat sa ii cer unei amice laptopul imprumut (vreo doua ore cat aveam nevoie sa fac o prezentare la facultate). Desi nu imi place sa iau lucruri cu imprumutul (tocmai pentru a evita neplaceri de genul celei descrise mai jos), de data aceasta mi-am calcat pe inima si am cerut (si primit, din pacate) laptopul acelei prietene. Pusa la patru ace, cu tocuri, frizura si costumas "office" urma sa imi sustin o lucrare semestriala la sociologia artei. Eu, care din jeansi si "adidasi" nu ies decat in cazuri de forta majora, eram intru totul imaginea pura a unei femei de afaceri de succes. Totul a mers struna : powerpointul mi-a adus numai aprecieri, lucrarea si munca mi-au fost aplaudate - in fine, totul  a iesit ca la carte. Eram in culmea fericirii. Tocmai plecam spre casa cand, netrebnica de mine, nefiind obisnuita sa umblu cu pantofi cu tocuri, m-am impiedicat si efectiv m-am rostogolit pe scari. Bine, ca sa fiu sincera, eu mai mult am alunecat, in schimb laptopul amicei mele s-a rostogolit de-a binelea. Atat de bine incat nici nu a mai vrut sa porneasca. Cand m-am cules de pe jos (cu ajutorul unor colegi saritori) imi statea inima in loc de frica sa nu fi patit ceva. Laptopul, nu eu. Eu eram vie si nevatamata, dar imi venea sa intru in paman de rusine si necaz. As fi preferat sa imi fi rupt eu o mana sau un picior decat sa fiu nevoita sa ii duc colegei mele laptopul facut praf. Daca era laptopul meu nici nu m-ar fi pasat, dar asa, obisnuita sa pretuiesc si sa am grija mai mult de ce e a altcuiva decat ce e al meu imi era efectiv groaza de ceea ce am fost in stare sa fac. Si da, laptopul era, cum zice neamtul, kaput.

Uite asa am ajuns sa platesc un laptop care nu era al meu, de care m-am bucurat maxim doua ore in viata si din pricina caruia am ajuns de rasul colegilor. Daca as fi avut norocul unei garantii "anti-prost" eram  mai castigata. Deci, pentru bietii nefericiti posesori de laptopuri care vor sa faca o fapta buna si un pustiu de bine unui(ei) amic(e), (dandu-le un laptop imprumut) garantia Toshiba "Orice ar fi este" un Must Have!

P.S. Apropo, stiti de ce isi permite Toshiba sa dea "garantia orice ar fi"? Pentru ca stie ca nu e cazul - de stricat aparatele nu se prea strica (ca de aceea ai ales Toshiba si nu un Noname), de furat avem noi grija sa nu fie furate (cand tii atat de mult la un laptop ai grija de el, nu il lasi la indemana hotilor), la fel, de deteriorat nici vorba, mai ales ca in primul an te porti cu laptopul ca si cu un nou nascut - mai ar ramane varianta cu somajul, dar fiindca laptopul ne ajuta sa ne facem treaba cum trebuie si aceasta varianta cade. Deci, practic, Toshiba nu risca nimic iar tu esti un client multumit.